Mare pacoste peste Țara Moldovei! O molimă s-a abătut peste văi și dealuri, peste cătune, sate și orașe și nu scapă de ea nicio vietate, doar dacă are norocul să se ascundă undeva departe, dar foarte departe de orice suflare omenească și încă să se nimerească într-un loc care o protejează de propagarea undelor sonore...

Nu știu dacă ați observat cumva, dar de îndată ce intri pe teritoriul statului Republica Moldova ești agresat cum nu se mai poate. Dacă încă nu v-ați dat seama, despre poluarea sonoră vorbesc, despre acel zgomot omniprezent, 24 din 24, pe care localnicii îl numesc „muzică”. Nu scapi de el nicăieri, nici în transportul public, nici în plină stradă, nici în localuri comerciale sau de consum. Iar dacă considerați că puteți scăpa de hărmălaie ieșind din oraș, refugiundu-vă pe undeva pe la țară, acolo pe unde cândva viețuia veșnicia, iar vara se desfătau chiriecii, greșiți amarnic. De „bum-bum”-ul amplificat nu aveți cum scăpa...

Căci moldovenii s-au modernizat, s-au echipat: ei nu mai ascultă zgomotul lor la niște casetofoane primitive ci au acum amplificatoare cu subwoof-uri și nici nu mai circulă în moskvich-uri și lade, ci s-au pricopsit cu mașini scumpe amenajate cu sisteme sonore corespunzătoare prestigiului mărcii de autoturism.

La drept vorbind, nu gunoiul pe care-l ascultă moldovenii mă indignează cel mai mult, mă rog, fiecare cu gustul său (sau cu absenţa lui), ci modul în care el este ascultat. Atunci când trece pe alături o mașină din care bubuie un zgomot de gem pereții caselor eu unul mă întreb cum de rezistă acei din abitaclu. Atunci când nu poți elementar adormi noaptea în casă până la patru dimineața din cauza zgomotului care răsună într-o curte vecină aflată la cel puțin 500 m depărtare eu mă întreb cum de rezistă acei din curte. Ei cum fac? Chiar nu-și vorbesc deloc? Sau alt exemplu: stăm pe malul Nistrului, vine o mașină (un break) din care coboară vreo șase persoane cu vreo trei copii mici dintre care un sugar. Sunt la aproximativ 20 de metri. Se instalează la un picnic și... pornesc un vacarm încât noi, pentru a ne auzi eram nevoiți să strigăm. Cum de se auzeau acei care stăteau chiar lângă portbagajul larg deschis?... Ei cum, deloc nu-și vorbesc? Și la ce bun să vii tocmai la Nistru pentru așa o „distracţie”? Mistere...

Și încă ceva: se pare că lumea este obișnuită cu asemenea chestii. Nu prea am văzut indignați... Mai mult decât atât, atunci când m-am dus să încerc să-i mai calmez pe „melomani”, am devenit ținta glumelor micului public... Adică tot eu sunt „ţicnitul”? (Deși trebuie să recunosc că reacționez urât la tot felul de „bum-bum-bum” său „shanson” sau orice alt tip de hărmălaie. Mi se face pielea ca la găină și mi se zburlește pilozitatea de pe brațe)... Pe voi cum, fraţilor, chiar nu vă supără deloc?...

Eu nu am decât o explicație: în urma unor mutații genetice, ori a selecției naturale, mulți moldoveni au rămas cu un mare vid intracranian... Un om normal constituit are capul plin cu gânduri, simte necesitatea să discute, să interacționeze cu lumea din jur. În cutia craniană a „melomanilor” moldoveni domnește un vid sideral. Natura, precum se știe bine, are oroare de vid... Și moldovenii îl umplu cum pot: dacă nicio undă său descărcare electrică nu apare de la sine, le înlocuiesc cu unde sonore. Cu cât mai mare vidul – cu atât mai tare zgomotul... Căci altfel cum s-ar explica?

Acest text trebuia să apară vineri dimineața, dar autorul acestor rânduri a fost cam ocupat. Am avut o Bastilie de luat cu asalt! Țara care a devenit a mea și-a sărbătorit ziua națională, iar faptul că vineri a fost o zi de odihnă ne-a permis joi seara să sărbătorim. Îmi veți ierta sper această întârziere și abatere de la ritm. VIVE LA FRANCE!

Să revenim însă la țara care are la activ doar 25 de zile naționale sărbătorite să vedem ce am mai pățit timp de o săptămână.

Curios lucru, dar atunci când au loc mari și importante evenimente la nivel global, precum a fost G20 și întâlnirea Trump – Putin, lucrurile devin mai calme în Republica Moldova. Probabil asemenea evenimente necesită mobilizarea totală a tuturor resurselor în unele instituţii... Să vedem:

ARDE LA CHIŞINĂU Fără îndoială, cel mai discutat și mai impresionant eveniment al săptămânii a fost văpaia de la Chișinău. Crengile adunate din oraș au fost toate duse la o gunoiște din sectorul Buiucani. Cineva le-a dat foc... Că doar n-o să-mi ziceți că a fost scurt-circuit! De ce le-ar fi dat cineva foc e o întrebare care deschide lanuri întregi de răspunsuri posibile... Cândva cineva pe undeva propunea ca aceste crengi să fie date oamenilor pentru de foc la iarnă. Gata, s-a rezolvat. Au ars vara...

PLAHOTNIUC – ÎN SUA Plahotniuc a plecat în SUA. Această vizită îmi pare una deosebit de importantă. Se întâmplă în contextul declarațiilor care au tot venit în această săptămână din Rusia referitoare la Moldova și la Transnistria. Să nu uităm ca în SUA a ajuns nu doar Plahotniuc, ci și Comandantul Armatei Naționale, generalul de brigadă Igor Cutie. Se pare că americanii devin principalii noștri parteneri de securitate.

PATRIOT ROMÂNESC România cică s-ar fi înțeles cu SUA să cumpere rachete Patriot. Suma este colosală: 3,9 miliarde de dolari! Eu nu sunt militar și nu pot judeca despre utilitatea desfăşurării unor sisteme de apărare anti-aeriană în România. De unde așteaptă ei să vină avioanele? Deși se zice că e o sistemă capabilă să apare și de rachete...

DODON CONTRA NATURII Declarațiile extrem de dure care au venit de la Moscova, l-au făcut pe Dodon să răspundă. Dodon a fost nevoit să le zică rușilor să nu se amestece. Dar și mai chinuitoare a fost pentru el obligația de a le mulțumi românilor pentru faptul că au renovat grădinița din satul său natal. Curgeau sudori de pe el când își pronunța discursul. Da, tovarășe Dodon, alți prieteni, în special ai tăi, nu prea se văd prin zonă. Eu zic că trebuie invitat cât mai des la evenimente similare. Dar Halat-Alb, dându-și seama că ceva nu-i cum trebuie, a trântit o prostie pentru a-şi restabili echilibrul sufletesc: el a zis că aderarea la NATO înseamnă război, iar integrarea europeană – explozie.

MOLDOVA ÎN UE: SĂ VREA SAU SĂ NU VREA? Săptămâna trecută s-a discutat mult dacă ar fi bine ca Moldova să ceară să adere la UE ori ba. Eu am citit chiar și un titlu pe undeva absolut aiurit: „Moldova amenință UE cu cererea de adeziune”. Nu înțeleg dubiile: Moldova TREBUIE să facă cerere de adeziune! Și cât mai repede! Indiferent dacă vor europenii ori ba. Indiferent de ce va urma și cât timp pot dura negocierile. Cică unii au zis că Moldova ar face bine să se ocupe de implementarea acordului de asociere. Nu văd ce are una cu alta şi cum cererea de adeziune ar putea încurca reformelor prevăzute de acordul de asociere.

MINIŞTRI EUROPENI LA CHIŞINĂU: La Chișinău au venit înalți oficiali europeni să se întâlnească cu miniștrii țărilor Parteneriatului estic. S-a discutat în mod special despre energie. Cel puțin eu sper că s-a discutat şi că s-a mai şi decis câte ceva și că nu s-a limitat totul la băut vin în beciurile de la Cricova și la mâncat plăcinte.

AEROPORTUL MĂRCULEŞTI – CIVIL? Aeroportul Mărculeşti a fost trecut sub tutela Ministerului Economiei. Mulți zic că asta e un semn că s-ar pregăti o „privatizare” a lui. Eu unul consider că ar fi mai bine dacă acest aeroport ar rămâne un obiect militar. Pentru desvoltarea economică a aeropoartelor civile există Aeroportul de la Bălți, care e chiar alături. Asta desigur dacă e să faci totul cu cap și dacă e să nu-l dai în concesionare cazacilor din Transnistria după cum am citit în presă acum câteva luni.

Cam atât pentru astăzi.

Cireşica de pe tort din această săptămână a fost oferită Curții Supreme de Justiție din partea Parlamentului. Președintele CSM Victor Micu a fost numit judecător al CSJ pentru 15 ani. Adică pe viață! Faină numire! Durabilă! Potrivit documentului votat de deputați, șeful CSM este numit în funcție pană la atingerea plafonului de varstă de 65 de ani. Anul acesta Victor Micu a împlinit 50 de ani. Totuși, cât de călduț le este unora...

Se zorește de ziua… Anișoara iese din casă după o noapte în care a stat ghemuită în patul ei în timp ce câțiva bărbați își urlau beția după perete, launloc cu bunelul său… Anișoara merge direct spre un hârb de autobuz (vă aduceți aminte ce-i asta PAZ?) parcat lângă stația din sat. Deschide fără mare dificultate ușa, urcă la volan, scoate autobuzul din viteză... PAZ-ul se duce hodorogind la vale, apoi pornește motorul și autobuzul cu Anișoara la volan se îndepărtează pe un drum pitoresc cum numai în Moldova mai găseşti… Anișoara zâmbește fericită. Din vârful dealului fratele său mai mic o petrece cu privirea… Spectatorul răsuflă ușurat. Sfârșit...

Unde pleacă Anișoara? Unde poate ea ajunge cu acest mecanism preistoric?... Dacă stai să te gândești bine, acest final nu poate prevesti nimic bun, dar... orice scăpare din realitatea satelor moldovenești este privită ca o izbăvire.

Izbăvire... Ufff, a scăpat. Este exact sentimentul cu care am rămas după vizionarea filmului. Dar de îndată ce emoțiile s-au mai domolit, o altă întrebare, nesuferită precum un țiuit în ureche, și-a făcut loc în capul meu: Ce fel de mediu, ce fel de realitate trebuie să fia asta, dacă un final precum acel descris de mine la începutul acestui text e considerat drept o izbăvire?...

Filmul Anei-Felicia Scutelnicu, „Anişoara”, proiectat la Paris, la Cité Internationale des Arts în seara lui 5 iulie, se înscrie în categoria filmelor de autor, filme care solicită la maximum totalitatea simțurilor și a rațiunii. În film se vorbește foarte puțin, dialogurile, chiar și atunci când există, sunt abia perceptibile. Nu știu dacă a fost un efect vrut, dar inversarea prim-planului sonor – zgomotele de fundal constituie încărcătura principală auditivă – contribuie din plin la acea stare de neliniște și... deznădejde care crește și învăluie spectatirul de-a lungul filmului.

Lung-metrajul e compus din patru tablouri: vara – toamna – iarna – primăvara. Intrăm în film prin vară cu o scenă memorabilă, plină de melancolie și tandrețe: un grup de săteni merg la cules harbuji. Dar această scenă rămâne practic unica cât de cât luminoasă, căci de acum încolo suntem plonjați în realitatea și cotidianul dur al satului din Moldova. Filmul este unul extrem de realist, protagoniștii, eroii filmului, nu sunt actori profesioniști, ci locuitori ai satului, ceea ce adaugă, fără îndoială, dramatism și autenticitate.

Unica notă „falsă” din film rămâne epizodul „iarna”, atunci când Anișoara este dusă de către Dragoș la mare pe motocicletă în plin crivăț. Înțelegem că acest lucru nu prea avea cum să se întâmple, sunt mai multe incongruităţi în acel epizod, dar să nu uităm că filmul rămâne totuși o ficțiune, o născoceală, iar unele „inexactitudini” sunt perfect justificate dacă contribuie să vehiculeze un alt mesaj. Acest epizod cuprinde și unul din momentele cele mai tari, mai neașteptate din film: atunci când spectatorul este practic convins că se va întâmpla o tragedie, personajul, care se aștepta a fi un monstru, se așează la pian și interpretează maiestuos o arie clasică. De aici încolo înțelegem că realizatoarea este ferm decisă să-și protejeze eroina, încălcând și sfidând logica realității... (Ana-Felicia a și confirmat această dorință în timpul sesiunii de întrebări/răspunsuri care a urmat după proiecție). Dar acest truc cinematografic doar accentuează tensiunea spectatorului, el înțelegând că acest înger păzitor nu are de unde fi prezent în viața reală...

Am asistat în seara lui 5 iulie la un eveniment cinematografic marcant, un film de o intensitate și o măiestrie deosebită. Păcat doar că evenimentul pare a fi unul select și singular, căci filmul ar merita să fie difuzat cât mai larg, în special în Republica Moldova.

Vedeţi aici pagina oficială a filmului, de unde puteţi afla mai multe detalii despre el.

Mulţumesc, Ana-Felicia! Aşteptăm şi alte realizări! Pentru autorul acestor rânduri filmul a fost o adevărată revelaţie!

Este o vorbă mai veche: Dumnezeu nu bate cu băţul. Dacă e să ţinem cont de toate calamităţile câte s-au abătut asupra Moldovei în ultimul timp, ar trebui să ne împăcăm cu gândul că am greşit mult. Nu au dovedit bine serviciile specializate să curăţe Chişinăul după ninsorile din aprilie că o nouă furtună s-a abătut asupra lui. Iar la sud a fost grindină. Geaba stă Dodon prin biserici. Ori poate anume asta şi-l mânie pe Dumnezeu? Şi într-un caz, şi în altul, băbuţele bigote şi habotnicii şovini ar trebui să înţeleagă că ceva nu funcţionează bine cu intermediarul actual. Ar trebui schimbat, să mai salvăm măcar ceva din roadă.

Probabil cea mai luminoasă şi mai… împăciuitoare zi a săptămânii care s-a scurs a fost duminică. Țara a sărbătorit Ziua portului popular. Numărul de poze cu oameni fericiți, de la opincă la vlădică, care a invadat spațiul mediatic a bucurat cu adevărat ochiul și sufletul. Până și cel mai pedant și mai ticălos comentator nu ar găsi ceva negativ în această sărbătoare. Până și acei care o dau cu cinismul și tehnocratismul glacial nu pot nega că toată lumea are de câștigat pe urma acestei sărbători. Mai vinzi o ie – două și contribui la PIB-ul țării! Fără a mai pomeni de efectul marketing! Iar subsemnatul chiar a petrecut o zi memorabilă. Românii de la Paris s-au adunat la Trocadero. Dacă am să vă spun că a fost frumos, nu am să vă spun nimic. Îmi era dor de o asemenea atmosferă! (Priviţi aici un mic fragment video).

RAPTUL. 77. Pe 28 iunie 1940 trupele sovietice invadau România în urma înțelegerii între Stalin și Hitler de a-și împărți Europa. Înțelegere între socialiști conform căreia Basarabia îi revenea lui Stalin. Ce a însemnat această anexiune pentru noi ar fi inutil (sper!) să le povestesc cititorilor acestui site. Din păcate, ceilalți socialiști, acei de azi, au alergie la Deschide.md și pe-aici nu prea intră... Iar pe site-urile lor nu prea are cine să le spună că în acei 10 ani care au urmat după 28 iunie 1940 Basarabia a pierdut 1/3 din populație. Deși... Nu cred că ar înțelege. Ce folos că parinții Zinaidei Greceanîi au fost deportați în Siberia?...

BANII, BANII, BANII Statele Unite ne dau ceva mai mult de patru milioane de dolari. Ei ştiu ce ştiu. Și ei știu bine. Desigur, europenii știu și ei câte ceva, dar ei sunt mai aproape. În sensul că la ei se ajunge mai ușor și ajunge care vrea și care poate. În sensul de orişicine. Chiar şi în sensul de orişice. Iar sărmanii europeni sunt buni la inimă, creduli, și vor să facă parte dreapta. Unii însă, precum Andi Cristea, sunt mai cinici și mai... tehnocrați și înteleg că nu au încotro. Exact ca americanii. Apropo, merită o atenţie deosebită următoarea declaraţie a europenilor: „Pentru Comisia de control bugetar modul de cheltuire a fiecărui euro este important, sunt banii contribuabililor europeni, și salut demersul președintei Comisiei CONT, Ingeborg Grassle, de a face lumina în acest caz. Factual, tehnic și cantitativ aceste acuzații ale președintelui Dodon nu se confirmă, declarațiile domniei sale demonstrează iresponsabilitate politică și faptul că nu are exercițiul cunoașterii mecanismelor de finanțare ale UE”. Cu alte cuvinte, europenii i-au ascultat pe toți, chiar și pe orișicine, apoi au verificat. Așa că toți acei care repetă la infinit că banii europeni se fură s-o lase mai moale. Ori să se ducă la europeni. Ei ascultă... Pe orișicine.

DIN 71 – 19 Fiţi atenţi cum e formulată ştirea: „vor fi instituite 19 spitale noi în locul celor 71 existente”. Nu, dragii mei, va fi exact aşa cum a fost cu şcolile: 71-19=52. 52 de spitale vor fi închise. Atât. Nimic nou nu se va deschide. De ce zic asta? Elementar: şcolile. A fost exact acelaşi discurs.

BĂSESCU – DIN NOU PREŞEDINTE! Drept că doar „de onoare” și doar de partid. E o mișcare destul de puternică pentru Republica Moldova. În cădere liberă în România, Băsescu se bucură de o popularitate indiscutabilă în Republica Moldova. Iar într-un spațiu politic în care declarațiile tăioase și metaforele contează mai mult ca orice, Băsescu se simte ca peștele în apă. Multe din declarațiile lui au devenit istorice. Cine nu ține minte faimoasa replică adresată unui parlamentar al Rusiei: „Vă rog să notați, domnule parlamentar, că România nu are niciun fel de experiență în anexarea altor state”. Băsescu s-a și lansat în atac, numindu-l pe Dodon „pudelul lui Putin”, la care Dodon a replicat printr-o serie de idioțenii una mai mare ca alta ce au culminat cu „eu nu pot fi Președintele tuturor”, demonstrând astfel tuturor cât de naiv și de vulnerabil este în fața unor politicieni vicleni și cu experiență. Cu așa animale politice Dodon încă nu a avut de furcă și am văzut imediat cât de slab poate fi. PUN a câstigat în persoana lui Basescu un specialist în ale campaniilor violente și devastatoare, în care deseori câștigă demagogul cel mai inspirat (precum a fost la noi Roșca odinioară), exact genul de politică practicat în R. Moldova. Veselia abia începe! Cu toate acestea, PUN rămâne vulnerabil prin alți membri ai săi, cu un trecut politic recent destul de eclectic și brownian, ceea ce nu poate inspira multă încredere. Alegătorul de la noi, chiar dacă are o memorie de pește roșu, nu știe să ierte. Atâta speranță – Băsescu! Care prin strălucirea show-ului personal ar eclipsa anturajul imediat...

CNA ÎN ACŢIUNE Şi în această saptamâna CNA a lovit dur! Două epizoade au atras atenția în mod special: reținerea judecătorului Oleg Melniciuc și acea a fostului șef al Departamentului Instituțiilor Penitenciare și Viceministru al Afacerilor Interne, Veaceaslav Ceban. E bun. Dar eu aștept în continuare rețineri în tabăra socialiștilor...

MĂRUNTE ȘI NU PREA Din ştirile care ar mai merita atenția vom enumera interviul lui Alexandru Tănase referitoar la declarația Comisiei de la Veneția în care acesta spune că ea nu este nici bună nici rea.

Am să vă amintesc că de azi încolo SIS-ul va şti, înainte chiar ca avionul să decoleze, că vă porniţi acasă, datorită unei prevederi legale menite să combată terorismul.

Nu putem trece cu vederea comunicatul Congresului comunităţilor ruse care, nici mai mult, nici mai puţin, ne ameninţă cu un război asemănător celui din Donbass. SIS-ul ştie oare că ăia demult sunt în avion?

Premierul Filip s-a întâlnit ieri la Strasbourg cu delegaţia României la APCE, condusă de senatorul Titus Corlăţean și a zis că vrea interconectare cu sistemul energetic european. Și Cuciurgan?

O companie offshore din Insulele Virgine Britanice cere de la Moldova peste 27 mln de dolari pentru o datorie veche de 20 de ani! Asta zic și eu business! Avocații ne vor costa 170 de mii de dolari...

Cam atât. Ah da, era să uit:

CIREŞICA DE PE TORT din această săptămână a venit la Chişinău de la Tiraspol. O cheamă Şevciuk! Da, fostul pretins preşedinte al pretinsei Transnistrii a fugit de actualul pretins preşedinte al pretinsei Transnistrii. Fiţi atenţi, nu a fugit la Moscova, ci la Chişinău. Ah, câte posibilităţi şi oportunităţi se deschid acum pentru autorităţile de la Chişinău! Dar ar fi bine să-l aresteze pentru început. De ochii lumii.

Săptămâna care a trecut a fost destul de bogată în evenimente, chiar dacă cu adevărat semnificativ a fost doar unul: în Parlament a fost trimis proiectul aşa-numitei legi „anti-propagandă”. Vom reveni la acest subiect puţin mai târziu.

Vom începe, însă, cu altceva:

76 DE ANI DE LA PRIMUL VAL DE DEPORTĂRI În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, acum 76 de ani, a început (ora 2.30) prima operațiune de deportare masivă în teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940. Urmau să fie ridicate 32.423 persoane... La 7 iunie 1941, NKVD al RSS Moldovenești a cerut 1315 vagoane pentru transportul deportaților. În doar zece ani această bucată de pământ pierdea aproximativ 1/3 din populaţie... Ce ţară poate să-şi revină?... Cum să nu generezi dodoni după asta?...

GUGUŢĂ OMAGIAT! Spiridon Vangheli a împlinit 85 de ani. Ce să mai adaugi aici? Generaţii şi generaţii au crescut cu Guguţă pe raft. Şi încă multe vor mai creşte. Iar autorului îi vom dori multă sănătate şi ani mulţi plini de bucurii!

GUGUŢĂ DEMOLAT? Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a examinat recursul firmei SRL „Finpar Invest” și a trimis la rejudecare dosarul prin care compania lui Plahotniuc cere permisiunea de a construi un hotel în Grădina Publică „Ștefan Cel Mare și Sfânt”. Exact în locul fostei cafenele Guguţă...

UE NE MAI DĂ BANI 100 de milioane dintre care 40 sunt pe gratis. Va mai fi un vot în Parlamentul European, ulterior „Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă va monitoriza respectarea precondițiilor stabilite pentru Republica Moldova și în baza propriilor concluzii va decide debursarea primei tranșe”. Dar ceva îmi spune că banii vor fi debursaţi. Mi-a şoptit un butterfly. În engleză nu ştiu de ce...

JAMES PETTIT NU ÎNŢELEGE De bine - de rău, dar eu engleză vorbesc. Le fel precum Pettit vorbeşte româna. Dar nu ştiu dacă Pettit vorbeşte rusa. Eu vorbesc şi înţeleg şi rusa. Ruşii nu vorbesc româna. Nici Muhametişin, nici acei cinci care au fost expulzaţi. Dar ei nu pentru asta au fost expulzaţi, adică nu pentru că nu vorbesc româna. Ci petru că racolau persoane din acele care nu vor să vorbească româna pentru a-i preface în omuleţi verzi. Pettit zice că nu înţelege de ce moldovenii primesc ajutoare de la americani și europeni, dar tot spre ruşi se trag. Eh, de-ar înţelege James rusa... Dar nici asta nu l-ar ajuta să înţeleagă dacă nu este un telespectator asiduu... Cam aşa stăm noi cu înţelegerile şi neînţelegerile.

UE COMUNICĂ DESPRE UE Câţi ani au trecut de la semnarea Acordului de asociere? UE a decis că poate ar trebui să mai şi comunice despre UE. Ei au pregătit opt spoturi publicitare în care diverşi oameni de afaceri povestesc cât de bine e să lucrezi cu UE. Eu zic că-i de bine. Puţin, târziu, dar e de bine. Să înţeleagă oare europenii mai bine cum stau lucrurile decât Pettit? Nu cred... Altfel nu ar sări cu sabia la tancuri. 8 spoturi cică... aham...

LEGEA ANTI-PROPAGANDĂ PD a trimis proiectul de lege în Parlament. Ceea ce nu înţeleg Pettit cu Tapiola (ori înţeleg, dar se fac a nu înţelege, ceea ce nu mai contează cu adevarat) este că timp nu a rămas aproape deloc până în 2018, iar fără măsuri drastice (şi costisitoare, Dom’ Tapiola, asta nu ţi-s 8 spoturi...) şi imediate lucrurile nu au cum să se schimbe. Jumătăţi de măsură nu vor funcţiona. Eu am cunoscut recent o persoană care locuieşte hăt pe alt continent, care nu priveşte noutăţi ruseşti deloc, ci doar „emisiuni de divertisment”, gen Голос, pe youtube. Şi uite că persoana respectiva a început a-mi vorbi despre „ridicarea din genunchi” a Rusiei... Uite-aşa un divertisment. Şi aşa o întrebare-test: cum credeţi, KVN ce fel de emisiune este? Informativă, analitică sau de divertisment? Iată aici veţi putea citi câteva opinii despre această lege. Eu consider că soluţia este simplă (şi cred că este unica posibilă): interzicerea totală a posturilor ostile după modelul ucrainean. Un copy-paste. Plus unificarea spaţiilor informaţionale cu România şi... Ucraina! Chestia asta cu emisiuni de „producţie autohtonă” va fi absolut ineficientă... Iar muscalii au început a-şi face griji pentru statalitatea noastră.

ÎN VIZITĂ LA COMISIE O delegaţie din R. Moldova a plecat să se întâlnească cu reprezentanţii comisiei de la Veneţia pentru a-i convinge să nu se opună modificării sistemului de vot în Republica Moldova. Bine-bine. Eu pot înţelege. E firesc s-o facă. Dar eu nu pot să înţeleg (chiar dacă vorbesc engleza, româna şi rusa) de ce nu au făcut-o până a propune proiectul respectiv?... Amatorism...

RUȘII TREC NISTRUL În Transnistria se organizează manevre militare. Tiruri de artilerie şi... forţarea obstacolelor acvatice. Oare ce element din strategia şi tactica de apărare este „repetat”?

UA FĂRĂ VIZE ÎN UE Ucrainenii, la fel ca şi moldovenii, pot circula nestingherit prin Europa! Vrei – nu vrei, ucrainenii ne vor împinge cu şuturi în fund spre UE mai rapid. Indiferent de dodoni, de mitingurile celor care tot pun batista pe ţambal, plahotniuc ori ba, tot acolo vom ajunge. Şi dacă tot am pomenit de miting. La Chişinău au fost aproximativ 2000 de persoane (conform poliţiei, deci ar trebui să mai adăugăm ceva la numar) care au manifestat. Cică a fost un miting al societăţii civile. Dar oamenii erau aduşi de partide. Aceleaşi partide care mai an vroiau să pună batista pe ţambalul integrării europene şi cereau „vot uninominal”. Îmi pare rău pentru oamenii sinceri care au ieşit la protest, dar eu unul nu pot înţelege cum poţi manifesta alături de partidul lui Usatîi. Iar celor care au manifestat împotriva „dictaturii” le-aş recomanda să privească cum au fost molestaţi manifestanţii la Moscova. Cu simpatizanţii regimului putinist aţi manifestat duminică alături.

RĂZBOI LA PIAŢĂ Ca la piaţă... Poliţia a încercat să strice tarabele vânzătorilor „nelegali” din strada armenească. Ăia au sărit la bătaie. Şi voi ce aţi fi făcut în locul lor? ...

ŢIGARETELE DĂUNEAZĂ SĂNĂTĂŢII Mai ales atunci când nu plateşti taxe. Un director de la o fabrică de ţigări împreună cu alţi angajaţi au fost arestaţi în această săptămână. La fel precum un alt fost procuror, la fel precum şi nişte angajaţi de la Apă-Canal de la Bălţi. Sunt victimile CNA-ului din această săptămână. Eu însă tot aştept capi de comunişti, de socialişti... Din acei despre care scria presa că cheltuie milioane cu cardul la Paris în doar câteva zile.

Cireşica de pe tort din această săptămână a crescut la Tiraspol. Soţia celui mai mare inamic al românităţii de pe pământ, Svetlana Crasnoselscaia, ar deţine cetăţenie română! Întruchipare a raţionalităţii această Luminiţă! Un simbol naţional...